Archive for category: Opinii

Dacă ai o firmă și ești supus obligației de înregistrare în registrul comerţului, anul acesta trebuie să mai depui o declarație – cea privind beneficiarul real al persoanelor juridice. Trebuie înregistrată nu mai târziu de 1 noiembrie 2020! Dacă nu te conformezi, riști amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.

Această nouă obligație este o urmare a intrării în vigoare a Legii  pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (Legea 129/2019).

Calculator de taxe
Declarația privind beneficiarul real al persoanelor juridice trebuie depusă începând cu anul acesta

 

Cum depui declarația privind beneficiarul real al firmelor

  • Declarația privind beneficiarul real al persoanelor juriduce se depune, prin reprezentantului legal, la oficiul registrului comerţului unde este înmatriculată societatea . Aceasta pentru că Registrul beneficiarilor reali este ținut de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
  • Cererile de înregistrare  se pot depune la ghișeu, online sau prin corespondență, cu confirmare de primire. Dacă trimiți în format electronic, trebuie să aibă semnătura electronică extinsă.
  • În cazul cererilor depuse online sau prin corespondență, se vor anexa declarațiile privind beneficiarii reali, în formă autentică.

Când trebuie să depui declarația privind beneficiarul real al firmelor

Update 1

Guvernul a amânat termenul de depunere a declarației privind beneficiarul real


Termenul de depunere a declarației privind beneficiarul real se prelungește cu 3 luni de la data încetării stării de urgență instituite prin Decretul nr 195/16.03.2020. Pe durata stării de urgență se suspendă depunerea acestei declarații. Decizia este prevăzută în OUG 29/2020.

Update 2

Guvernul a amânat din nou termenul de depunere a declarației privind beneficiarul real


Potrivit art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020, termenul de depunere a declarației privind beneficiarul real se prelungește până la 1 noiembrie 2020. În termenul prevăzut, declarația privind beneficiarul real poate avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică și poate fi transmisă la oficiul registrului comerțului fără nicio altă formalitate, prin mijloace electronice, cu semnătura electronică sau prin servicii de poștă și curier. Declarația privind beneficiarul real poate fi și în formă autentică, certificată de avocat sau dată la oficiul registrului comerțului.

Anul acesta, pentru că legea tocmai a intrat în vigoare, persoanele juridice înmatriculate până la data întrării în vigoare a legii( 21.07.2019) vor depune o singură declarație, după aprobarea situaţiilor financiare anuale, dar nu mai târziu de 1 noiembrie 2020, conform ultimelor modificări generate de pandemia cu noul coronavirus.

În rest, există  trei posibilități, după caz:

  • anual

în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale

în termen de 15 zile de la data la care a intervenit o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real

  • la înmatriculare

printre celelalte înscrisuri solicitate de lege, la înmatriculare, vei depune și declarația privind beneficiarul real

Cine nu depune declarația privind beneficiarul real al firmelor

Conform legii, nu depun această declarație:

  • regiile autonome,
  • companiile şi societăţilor naţionale,
  • societăţile deţinute integral sau majoritar de stat

Ce riști dacă nu depui declarația privind beneficiarul real al firmelor

Dacă administratorul societății nu a depus declarația în termenul legal, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţilor sale teritoriale sau Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, prin agenţi constatatori proprii pot constata că ai săvârșit o contravenție și te pot sancţiona cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

Mai mult, dacă în termen de 30 de zile de la data aplicării sancţiunii contravenţionale reprezentantul legal al societății tot nu a  depus declaraţia privind datele de identificare ale beneficiarului real, tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţii . Aceasta cu mențiunea că  dizolvarea poate fi înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond.

Un model al declarației privind beneficiarul real al persoanelor juridice poate fi descărcat de aici

Acest articol a fost up-datat în data de 21.03.2020 și în data de 1.07.2020

Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere din cauza faptului că nu a luat nicio măsură de punere în aplicare a celei de-a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor. Data limită până la care statul român ar fi trebuit să transpună normele cuprinse în această Directivă era 10 ianuarie 2020. În consecință, dacă în termen de 2 luni România nu va oferi un răspuns satisfăcător cu privire la demersurile pe care trebuie să le facă pentru transpunerea Directivei în legislația națională, Comisia poate decide să ne trimită aviz motivat, un pas care ne apropie și mai mult de infringement.

spalarea banilor

Implementarea noii Directive privind combaterea spălării banilor va presupune proceduri noi pentru companii

“Normele privind combaterea spălării banilor sunt cruciale în lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Recentele scandaluri de spălare a banilor au evidențiat necesitatea unor norme mai stricte la nivelul UE. Lacunele legislative dintr-un singur stat membru afectează întreaga UE.

Din acest motiv, normele UE ar trebui să fie puse în aplicare și supravegheate în mod eficient, pentru a combate criminalitatea și a asigura protecția sistemului financiar.  Comisia regretă faptul că statele membre în cauză nu au transpus directiva la timp și le încurajează să facă acest lucru de urgență, ținând seama de importanța acestor norme pentru interesul colectiv al UE”, a anunțat Comisia.

Într-o situație similară se află și  Cipru, Ungaria, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania.

România de abia a implementat vechea Directivă privind combaterea spălării banilor (Directiva UE 2015/849) pe care a transpus-o prin Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (Legea 129/2019) care a intrat în vigoare în data de 21 iulie anul curent.

Noua directivă privind combaterea spălării banilor- noi reglementări referitoare la monedele virtuale

A-5-a Directivă privind combaterea spălării banilor a fost publicată în data de 30 mai 2018 și vine în completarea anterioarei Directive pe această temă (849/2015) ce a avut  termen-limită de transpunere data de 26 iunie 2017. Schimbările vin din mai multe motive, printre care:

  • Recentele atacuri teroriste care au fost posibile prin anumite tipuri de finanțări pe care instituțiile abilitate nu au reușit să le descopere la timp
  • Anumite servicii de tehnologii moderne au devenit din ce în ce mai populare ca sisteme financiare alternative, dar au rămas în afara  domeniului de aplicare a legislației comunitare
  • Furnizorii implicați în servicii de schimb între monedele virtuale și monedele fiduciare (adică monedele și bancnotele desemnate ca având curs legal și moneda electronică ale unei țări, acceptate ca mijloc de schimb în țara emitentă), precum și furnizorii de portofele digitale nu au nicio obligație stabilită de Uniune să identifice activitățile suspecte
  • Anonimatul monedelor virtuale permite posibila utilizare abuzivă a acestora în scopuri criminale

Directiva a-5-a privind combaterea spălării banilor poate fi consultată integral aici

 

 

In organigrama companiilor vor aparea ofiterii de conformitate cu responsabilitati pe linia combaterii spalarii banilor si finantarii terorismului

ASF a aprobat un Regulament prin care companii din asigurări, pensii și piața de capital (entități reglementate) vor fi obligate să strângă informații amănunțite despre clienți și să crească vigilența la angajare.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a aprobat, pe 27 noiembrie 2019, Regulamentul privind instituirea măsurilor de prevenire și combaterea spălării banilor și a finanțării terorsmului prin intermediul sectoarelor financiare supravegheate de ASF (Regulament 13/2019).

Modificări față de proiectul inițial

Spre deosebire de proiectul care a fost pus în dezbatere publică, ASF a lărgit sfera persoanelor ce pot exercita funcția de ofițer de conformitate. Acesta poate fi numit din rândul conducerii superioare, a controlului intern dacă acesta are funcție de conducere de rang superior, sau poate fi o altă persoană cu funcție de conducere cu atribuții specifice în materia spălării banilor sau a finanțării terorismului, subordonată direct consiliului de administrație/consiliului de supraveghere.

Regulamentul are impact direct asupra modului în care aceste companii își selectează angajații și introduce obligativitatea numirii unui ofițer de conformitate. Acesta, împreună cu toate persoanele desemnate pe linia spălării banilor, trebuie să beneficieze de formare profesională continuă privind tehnicile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțarea terorismului ori de câte ori este nevoie. Nu trebuie să se depășească însă un interval de 2 ani între sesiunile de informare.

Vigilență maximă la angajare

Aceasta mai ales că entitățile reglementate trebuie să verifice cel puțin o dată pe an toate persoanele cu responsabilități în aplicarea măsurilor prevăzute în norma internă privind combaterea spălării banilor și finanțarea terorismului pentru a se asigura de faptul că sunt pregătite în mod adecvat și cunosc atribuțiile ce le revin.

Totodată, entitățile aflate sub supravegherea ASF trebuie să modifice fişele de post ale angajaţilor prin includerea atribuţiilor concrete ce le revin în ceea ce priveşte aplicarea normelor prevenire și combatere a spălării banilor.

Referitor la procesele de recrutare, Regulamentul ASF prevede faptul că trebuie să se asigure un screening al candidaților inclusiv în ceea ce privește reputația acestora, în afară de competența pe care trebuie să o dovedească.

Tot în legătură cu legislația privind spălarea banilor (Legea 129/2019), amintim că până în data de 17 ianuarie 2020, aproximativ 100.000 de companii trebuie să finalizeze o serie de proceduri interne prin care prin care să prevină și să combată infracțiuni de spălare a banilor. Pașii pe care trebuie să îi urmeze pot fi consultați aici

[maxbutton id=”1″ ]

Peste 100.000 de societăți* din România  riscă amenzi de până la 5 milioane de lei dacă nu implementează până în data de 17 ianuarie 2020 o serie de proceduri interne prin care să prevină și să combată infracțiuni de spălare a banilor. În data de 17 ianuarie 2020, expiră termenul de grație prevăzut în Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (Legea 129/2019) care a intrat în vigoare în data de 21 iulie anul curent.

Strategie de business

Printre societățile vizate se numără cazinouri, case de pariuri, firme de consultanță de afaceri, fiscală sau de audit, agenți de plată, bănci, instituții financiare nonbancare, companii de asigurare, intermediari pe piața de capital, societăți de administrare a investițiilor.

Sancțiunile pentru neconformarea la prevederile Legii 129/2019 pot fi acordate atât pe persoană fizică, în limita a 25.000 de lei precum și pe persoană juridică, amenda maximă putând reprezenta 10% din veniturile totale raportate la perioada fiscală încheiată. Sancțiunile și măsurile pot fi aplicate membrilor organului de conducere și altor persoane fizice responsabile de încălcarea legii.

În cazul instituțiilor financiare, altele decât cele supravegheate de Banca Națională a României, dacă fapta este ravă, repetată, sistematică sau o combinație a acestora, fără a fi săvârșită în astfel de condiții încât să constituie infracțiune, limitele superioare ale amenzilor se majorează cu 5 milioane de lei.

 Elaborarea procedurilor prin care companiile vizate pot preveni și combate infracțiunile de spălare a banilor presupune un proces complex care trebuie să pornească de la întelegerea cerințelor legale, în care sunt implicate echipe din mai multe domenii de activitate. Companiile vor fi nevoite  să ia în calcul  o creștere a costurilor de conformare cauzată de implicațiile la nivel  de legal, IT, resurse umane și timp alocat.

Ce trebuie să facă companiile

Pentru a evita sancțiunile impuse de legea spălării banilor actualizată în 2019, companiile mai au la dispoziție aproximativ două luni de zile pentru conformare. În acest timp, ar trebui să facă următoarele demersuri principale:

  1. Dezvoltarea de metodologii proprii prin care să identifice şi să evalueze riscul de spălare a banilor şi finanţare a terorismului atât la nivelul clientelei, serviciilor și produselor oferite, cât și la nivelul întregii activități desfășurate.Mai exact,trebuie definit modul în care firmele care intră sub incidența Legii 129/2019 monitorizează clienții, detectează și raportează infracțiunile financiare autorităților relevante. Evaluarea riscului trebuie să se realizeze ținând cont de o multitudine de variabile care vor influența într-un final și măsurile preventive pe care compania le consideră adecvate.
  2. Proceduri interne pentru a ști cum identifici posibilele fraude

Odată evaluat riscul, companiile trebuie să-și creeze sisteme cu ajutorul cărora să poată identifica prompt orice activitate asociată spălării banilor. Acest lucru presupune colectareade informații despre surselede finanțare ale clienților, scopul relației de afaceri și beneficiarul real al clientului. Această colecție de informații se realizează pe măsură ce un client nou este identificat și legitimat și trebuie reevaluat pe

Calendar

riodic. Noutatea constă în faptul că legea permite societăților să își stabilească propriile modele de evaluare și periodicitatea aplicării lor, având totodată obligația de a demonstra autorităților că măsurile adoptate sunt eficiente.

Clienții primesc un rating inițial de risc și ceea ce sunt cunoscuți ca „factori de risc prohibitivi”. Aceştia din urmă sunt daţi de statutul de persoană expusă public, ştiri negative ori provenienţa dintr-o ţară neconformă cu regulile europene de spălare a banilor şi finanţarea terorismului. Dacă unul dintre factorii de risc prohibitivi este aplicabil, ratingul final de risc al clientului trece automat la nivel ridicat, iar ratingulde risc al clientului va fi anulat. Dacă nu se aplică niciun factor prohibitiv, ratingul final de risc al clientului este același cu ratingul inițial de risc.

  1. Implicaţiile la nivelul personalului

Nu în ultimul rând, proiectul prevede și măsuri privind resursele umane care vor fi implicate în procesele de prevenție și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Mai exact, societățile sunt obligate să desemneze unul dintre directorii societăţii în funcţia de ofiţer de conformitate. Acesta va trebui să coordoneze și să implementeze politicile și procedurile interne pentru aplicarea dispozițiilor legale.De asemenea, societățile vor trebui să asigure proceduri de protejare a persoanelor desemnate, a ofițerului de conformitate și a angajaților care raportează încălcări ale legislației. Totodată, companiile sunt obligate să creeze mecanisme interne de raportare de către angajații proprii a situațiilor ori suspiciunilor în legătură cu acte şi fapte de spălare a banilor sau de nerespectare a legislației incidente în vigoare sau a procedurilor interne.

* Calcul bazat pe obiectul principal de activitate al societăților, conform informațiilor publice

În contextul schimbării Guvernului, am remarcat că una dintre cele 10 măsuri promise de PNL a fi luate imediat ce ajung la guvernare este abrogarea Legii 169/2017, cunoscută publicului sub denumirea de legea recursului compensatoriu.

V-aş reaminti că această lege a fost adoptată după ce, în aprilie 2017, România a fost condamnată la CEDO în cauza REZMIVEȘ şi alţii c. ROMÂNIA, o hotărâre pilot care are ca obiect supraaglomerarea penitenciarelor şi celelalte condiţii necorespunzătoare de detenţie.Ca urmare a acestei hotărâri, în ianuarie 2018, Guvernul României a comunicat Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei un plan de măsuri pentru rezolvarea problemelor privind supraaglomerarea şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie (2018-2024).

Măsura ar putea fi calificată doar populistă având în vedere că opinia publică a reacţionat vehement, de mai multe ori, în cazul în care beneficiarii legii au săvârşit noi infracţiuni după ajungerea prematură în libertate.

Rea sau bună, abrogarea legii recursului compensatoriu trebuie compensată cu soluţii alternative de reducere a aglomerării din penitenciare şi recompensarea deţinuţilor pentru condiţiile necorespunzătoare de deţinere. Cu atât mai mult cu cât construirea de noi locuri şi modernizarea celor vechi sunt măsuri de durată.

Este necesar a fi găsit un echilibru între siguranţa, viaţa, sănătatea şi proprietatea cetăţenilor şi protecţia deţinuţilor împotriva tratamentelor inumane ori degradate.

Rămâne de văzut cum va rezolva politicul acest cartof fierbinte.

Eu cred că ar trebui să relansăm în opinia publică întrebarea: care ar fi politica penală corectă?