A vrut să meargă cu dreptatea până la capăt și și-a asumat neplăcerile unui porces cu instituțiile statului doar pentru că nu i s-a părut corect să plătească mai mult decât ar fi trebuit. Doamna S, de 80 de ani, nu s-a lăsat păgubașă și a mers în instanță, chiar dacă ANAF a soluționat în defavoarea sa o contestație la o decizie de impunere din trecut. Un an mai târziu, Tribunalul i-a dat câștig de cauză într-un proces în care este vorba mai mult despre principii decât despre bani. Miza materială – o mie de lei pe care ANAF i i-a imputat în mod eronat. Satisfacția ei, de neprețuit.
Contestație la decizia de impunere
Pe doamna S am cunoscut-o acum doi ani și pot spune că m-a surprins prin determinarea, spiritul ei justițiar și voința manifestate din plin la cei 80 de ai ai săi. Voia să demonstreze că ANAF nu a respectat legea și a reușit, după un proces care a durat aproximativ un an.
Doamna S are, pe lângă pensie, și venituri din agricultură, astfel că, potrivit legii, trebuie să plătească impozit. În 2018, când a prmit decizia de impunere de la ANAF, a constatat o eroare și a făcut contestație la decizia de impunere. Acesta este primul pas pe care orice contribuabil ar trebui să îl facă atunci când are dubii că sumele imputate de organele fiscale nu sunt corecte.
Pentru a contesta, doamna S a depus în scris la la organul fiscal emitent al actului administrativ atacat, contestația la decizia de impunere. Orice contribuabil are dreptul să facă acest lucru, cu mențiunea că trebuie să se încadreze într-un termen de 45 de zile de la comunicarea deciziei de impunere sau a actului administrativ fiscal. Termenul se calculează în funcție de data înscrisă pe plicul în care a venit decizia de impunere. Contestația nu este supusă taxelor extrajudiciare de timbru.
motivele de fapt
și de drept pe care se sprijină contestația;
dovezile pe care
această contestație se întemeiază;
semnătura
contestatorului sau a reprezentantului convențional.
Dovada calității
de împuternicit al contestatorului, persoana fizică sau juridică, se face
potrivit legii.
Obiectul contestației îl constituie numai
sumele și măsurile stabilite și înscrise de organul fiscal în cuprinsul
titlului de creanță sau în actul administrativ-fiscal atacat.
În contestațiile care au ca obiect sume, se specifică cuantumul sumei totale contestate, individualizată pe categorii de creanțe fiscale, precum și accesorii ale acestora. În situația în care se constată nerespectarea acestei obligații, organul fiscal de soluționare competent solicită contestatorului, în scris, ca acesta să precizeze, în termen de 5 zile de la comunicarea solicitării, cuantumul sumei contestate, individualizată. În cazul în care contestatorul nu comunică suma, se consideră contestat întregul act administrativ fiscal atacat.
În exercitarea rolului activ, organul de soluționare a contestației va solicita contestatarului prezentarea, în termen de 5 zile de la data comunicării acesteia, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază contestația, sub sancțiunea respingerii acesteia ca nemotivată.
Definiție
Contestarea deciziei de impunere
este o cale administrativă de atac prin care contribuabilul solicită organelor fiscale să analizeze și să se pronunțe pe marginea temeiniciei și legalității măsurilor și care nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal. procedură administrativă. Scopul procedurii este acela ca organele fiscale să recalculeze sumele stabilite ca obligații de plată ale contribuabililor, persoane fizice ori juridice.
Proces în instanța de contencios administrativ competentă
Problema în cazul doamnei S a fost că nu a primit răspus în termenul legal. ANAF ar fi trebuit să emită o Decizie de soluționare a contestației în cel mult 45 de zile de la înregistrare. Mai mult, Decizia de soluționare emisă de ANAF tardiv nu a fost în acord cu calculele doamnei S. Potrivit Codului de procedură fiscală, prin Decizie, contestația poate fi admisă, în totalitate sau în parte, ori respinsă. În cazul admiterii contestației se decide, după caz, anularea totală sau parțială a actului atacat.
Așadar, doamna S a ales serviciile Victor Stănilă Law Office pentru a reprezenta în instanță. Aceasta întrucât, în cazul în care un contribuabil se simte nedreptățit chiar și prin Decizia de soluționare a contestației emisă de ANAF, are posibilitatea legală de a se adresa instanței de contencios administrativ competentă.
„Împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal”.
Art. 268 alin. 1 Cod procedură fiscală 2015 (Legea nr. 207/2015), în vigoare la data apariției prezentului articol (16.06.2020):
Cum a câștigat procesul
Instanța a anulat Decizia ANAF privind soluționarea contestației administrative, ca fiind emisă cu depășirea termenului legal, având în vedere că ANAF nu a răspuns contestației la decizia de impunere în termenul legal,
Tribunalul a arătat că în cauză, ANAF nu a soluționat contestația formulată de reclamantă pe cale administrativă nici în termenul de 45 de zile, și nici în termenul de 6 luni de la înregistrare, emițând Decizia după trecerea atât a termenului general, cât și a celui special. Aceasta deși putea și trebuia să cunoască la data când a emis Decizia de respingere faptul că reclamanta se adresase instanței cu o cerere în anulare a actului administrativ-fiscal, astfel că, la acea dată, organul fiscal trebuia să dispusă încetarea procedurii de soluționare a contestației formulate de reclamantă.
Totodată, instanța a anulat Decizia de impunere anuală pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate a doamnei S., având în vedere că ANAF a greșit când a impozitat venituri realizate în 2012 ca fiind aferente anului 2013, ignorând că societatea care a reținut impozitul la sursă a declarat eronat anul realizării veniturilor.
Prin urmare, analizând Decizia de impunere, instanța a constat ceea ce ANAF a refuzat să accepte, adică neregularitatea propriului act în ceea ce privește obligațiile de plată cu titlu de contribuție la asigurările sociale de sănătate stabilite asupra veniturilor realizate în anul 2012, dar declarate în anul 2014 de către plătitorul de venituri.
Așa cum a arătat și doamna S, instanța a decis că nu îi este imputabilă declararea cu întârziere a venitului în discuție , și anume în anul 2014 de către plătitorul venitului realizat și plătit în anul 2012 și se impune anularea deciziei emise de ANAF.
Modalitatea de soluționate a unei probleme legate de calculul eronat al taxelor și impozitelor diferă de la caz la caz. Important este ca, dacă suspicionați că sumele imputate de ANAF sunt greșite, să sesizați organul fiscal printr-o contestație la decizia de impunere urmând ca, în funcție de răspuns, să mergeți sau nu în instanță.
Plasament privat sau ofertă publică inițială (IPO), ori, altfel spus, ofertezi un număr limitat de investitori sau te adresezi tuturor investitorilor de la Bursa de…
Pentru o companie care are nevoie de finanțare pentru a se dezvolta accelerat pe termen lung, procesul de emitere de obligațiuni corporative poate avea sens…
https://victorstanila.ro/wp-content/uploads/2020/09/contestatie-decizie-impunere-dreptate-ciocanel.jpg352640Victor Stanilahttps://victorstanila.ro/wp-content/uploads/2019/05/logo-300x70.pngVictor Stanila2020-09-02 09:25:312022-02-23 12:12:26Contestație la decizia de impunere în 2020. Cum a câștigat o doamna de 80 de ani în fața ANAF, după ce instituția statului nu i-a dat dreptate pe cale administativă
Cum începe anul școlar 2020-2021, Guvernul a adoptat un nou OUG (147/2020) care reglementează modul prin care părinții, angajați la stat ori privat, pot beneficia de concediu supraveghere copil în situația limitării sau suspendării activităților didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile de învățământ și în unitățile de educație timpurie antepreșcolară unde aceștia sunt înscriși, ca urmare a rezultatului anchetei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 .
Zilele libere pentru părinți pot fi acordate până la 30 iunie 2021
Părinții vor putea beneficia de zile libere plătite pentru a-și supraveghea copiii de până la 12 ani, dacă este suspendată prezența fizică în unitățile de învățământ, până la 30 iunie 2021. Potrivit unor modificări ale prevederilor Ordonanței de urgență nr.147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinți în vederea supravegherii copiilor în situația limitării sau suspendării activităților didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile de învățământ și în unitățile de educație timpurie antepreșcolară, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, concediul plătit va putea fi acordat în situația în care, prin ordin al ministrului educației, se dispune suspendarea activităților care impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ și continuarea activităților didactice în sistem on-line. În acest caz, părinții vor fi plătiți tot cu 75% din salariul de bază, urmând ca angajatorul să recupereze banii de la Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale. Facilitatea NU se acordă pe perioada vacanțelor școlare.
Concediul se acordă inclusiv în cazul în care copiii vor participa fizic la cursurile școlare cu o frecvență redusă pentru că își desfășoara activitățile de la distanță, prin intermediul tehnologiei și internetului sau a altor modalități alternative de educație.
În acest articol îți vom explica pe larg cine are dreptul la
concediul de supraveghere a copilului, cum depui cerere pentru a beneficia de
concediu și cum calculezi salariul pe care îl vei primi pe perioada în care îți
iei zile libere.
Cine beneficiază de concediu supraveghere copil în anul
școlar 2020-2021
Potrivit OUG, zilele libere pot fi acordate doar unuia dintre părinţi (părinte firesc, adoptator, persoana care are copilul/copiii în încredințare în vederea adopției; persoana care are copilul în plasament sau sub tutelă, persoană care se ocupă de întreținerea copilului pe perioada absenței părinților sau tutorelui, părintele sau reprezentantul legal al persoanei adulte cu handicap înscrise într-o unitate de învățământ) dacă îndeplinește, cumulativ, două condiții:
are copii de până la 12 ani, respectiv de până la 26 de ani dacă au dizabilități, și sunt înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ sau de educaţie antepreşcolară;
celălalt părinte nu beneficiază, la rândul său, de zile libere.
Zile libere pot fi acordate și părintelui sau reprezentantului legal al copilului cu handicap grav neşcolarizat sau celui care are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere o persoană adultă încadrată în grad de handicap grav sau în grad de handicap grav cu asistent personal, doar în cazul în care activitatea serviciului de zi de care beneficiază este limitată sau suspendată, prin dispoziție/decizie a autorității care are în administrare serviciul de zi, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2.
Părinții au dreptul la zile libere plătite pe toată perioada în care se decide limitarea sau suspendarea activităților didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile de învățământ și în unitățile de educație timpurie antepreșcolară.
NU poți solicita zile libere pentru supravegherea copilului dacă:
te afli în concediu de creștere a copilului;
ești asistentul personal al unuia dintre copiii aflaţi în întreţinere;
te afli în concediu de odihnă sau fără plată;
ai raportul de muncă suspendat din cauză că angajatorul și-a întrerupt temporar activitatea;
nu realizezi venituri din salarii şi asimilate salariilor, din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
ești angajat în sistemul naţional de apărare, ordine publică și siguranță națională, în penitenciar sau în unităţile sanitare publice și NU ești unicul membru al familiei (familie monoparentală)
Cerere concediu supraveghere copil- ce conține și cum o
depui
Pentru acordarea zilelor libere, părintele care va supraveghea copilul trebuie să depună la angajator o cerere, însoţită de o declaraţie pe propria răspundere a celuilalt părinte, precum și de o copie a certificatului de naştere al fiecărui copil sau a documentului care atestă calitatea de “părinte” . Dacă este cazul, vei da angajatorului și o copie a certificatului de încadrare în grad de handicap al copilului, ori adultului în vârstă de până la 26 ani.
Iată ce trebuie să conțină declarația pe propria răspundere
a celuilalt părinte:
datele sale de identificare;
calitatea în raport cu copilul pentru care se solicită concediul de supraveghere;
mențiunea că nu a solicitat la locul său de muncă zile libere sau că nu are contractul de muncă suspendat pentru întreruperea temporară a activităţii angajatorului.
Modelul cererii și al declarației pe proprie răspundere
urmează să fie stabilite prin ordin al ministrului Muncii și Protecției
Sociale, la propunerea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, și
vor fi publicate în Monitorul Oficial al României.
Cum calculezi veniturile cuvenite în perioada concediului de supraveghere a copilului
Pe perioada acestui concediu vei fi plătit de către angajator cu 75% din salariul de bază (fără sporuri) corespunzător unei zile lucrătoare, în limita a 185 de lei pe zi (brut), reprezentând 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Acest drept este supus impozitării şi plăţii contribuţiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum şi plăţii contribuţiei asiguratorii pentru muncă, pentru veniturile din salarii și asimilate acestora.
Dacă și tu și soțul (soția) sunteți angajați în sistemul naţional de apărare, ordine publică și siguranță națională, penitenciare, unităţi sanitare publice, unul dintre voi are dreptul la o majorare de salariu pentru că nu veți putea primi concediu de îngrijire copil. Majorarea acordată suplimentar drepturilor salariale este în cuantum de 75% din salariul de bază / salariul de funcţie / solda de funcţie corespunzătoare unei zile lucrătoare corespunzător numărului de zile lucrătoare din perioada în care activitățile didactice sunt limitate sau suspendate. Majorarea nu poate depăși însă 185 de lei brut pe zi, reprezentând corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru a primi banii, trebuie să depui la angajator o cerere însoțită de declarația celuilalt părinte că nu beneficiază de această majorare. Cererea și declarația se depun la angajator în luna curentă pentru luna anterioară.
În cazul familiile monoparentale, drepturile bănești aferente zilelor libere pentru supravegherea copiilor se calculează și se plătesc astfel:
a) conform prevederilor legale specifice ce reglementează acordarea învoirilor/permisiilor/zilelor libere plătite, pentru angajații sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională și angajații din penitenciare,
b) cu 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare , pentru personalul din unitățile sanitare publice.
Obligațiile și drepturile angajatorul
În termen de 30 de zile de la publicarea OUG în Monitorul Oficial, angajatorul este obligat să acorde zilele libere solicitate de părinți în baza Ordonanței de Urgență. Refuzul constituie contravenție și se va sancționa de către inspectorii de muncă cu amendă între 1.000 și 2.000 lei pentru fiecare persoană pentru care refuză acordarea zilelor libere, fără a depăşi valoarea cumulată de 20.000 de lei.
În schimb, angajatorul poate deconta sumele pentru plata indemnizaţiei acordate părintelui aflat în concediu. Pentru aceasta, trebuie să depună o cerere la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea sau sucursala/punctul de lucru al acestuia, însoțită de documente justificative privind îndeplinirea condițiilor de decontare a indemnizației.
Cererea și documentele justificative se transmit electronic
sau în format letric (pe hârtie), în cel mult 30 zile de la data efectuării
plăţii contribuţiilor şi impozitelor aferente indemnizaţiei. Decontarea sumelor
plătite cu titlu de indemnizaţie se face în termen de 15 zile calendaristice de la data înregistrării
documentelor.
Procedura de decontare, documentele justificative și modelul acestora urmează să se stabilească prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă ce se publică în Monitorul Oficial al României.
Pentru depunerea în format electronic, modelele de cereri și formulare electronice se publică pe platforma aici.gov.ro.
Pentru a concluziona, potrivit noului OUG, angajatorii sunt obligați să acorde zile libere plătite angajaților pentru supravegherea copiilor lor de până la 12 ani, în cazul în care programul școlilor sau grădinițelor se va reduce sau se va suspenda, ca urmare a pandemiei Covid-19.
https://victorstanila.ro/wp-content/uploads/2020/08/fata-si-mama-in-concediu-supraveghere-copil.jpg426640Victor Stanilahttps://victorstanila.ro/wp-content/uploads/2019/05/logo-300x70.pngVictor Stanila2020-08-31 10:48:302021-01-21 17:45:21Concediu supraveghere copil - ce drepturi au părinții în anul școlar 2020-2021
Costurile pe care le ai cu forța de muncă sunt acum mai apăsătoare ca oricând și ai avea nevoie să profiți la maximum de orice măsuri de sprijin pentru angajatori create de stat. Ți-ai redus temporar activitatea sau ai comenzi mult prea puține, iar o parte dintre angajați nu prea mai au de lucru. Ori poate lucrezi cu zilieri sau cu angajați cu contract de muncă pe perioadă determinată. Sunt salariați valoroși pe care nu ai vrea să îi pierzi, dar nici nu îți permiți să îi plătești ca până acum.
Dacă ești în una dintre aceste situații sau chiar liber profesionist ai putea găsi o soluție în OUG 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul pandemiei cu SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, publicată la începutul lunii august în Monitorul Oficial.
În acest articol vom explica cum poți beneficia de cinci măsuri de sprijin pentru angajatori și ce condiții trebuie să îndeplinești pentru a le accesa.
Începând cu 10 august 2020, companiile care și-au redus temporar activitatea urmare a instituirii stării de urgență/alertă/asediu au posibilitatea de a reduce timpul de muncă a salariaților cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă. Aceasta înseamnă că poți reduce programul unui salariat cu normă întreagă (opt ore pe zi, 40 de ore pe săptămână), până la patru ore pe zi și 20 de ore pe săptămână.
Reducerea programului de lucru al angajaților
Pentru a profita de măsura de sprijin pentru angajatori referitoare la reducerea programul de lucru al angajaților, trebuie mai întâi:
să informezi și să consulți, după caz, sindicatul, reprezentanții salariaților sau salariații afectați de decizie,
să comunici angajatului, cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii, decizia privind reducerea timpului de muncă, noul program de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile și drepturile salariale aferente,
să transmiți decizia privind reducerea timpului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară celei în care decizia își produce efectele.
De asemenea, trebuie să ții cont de următoarele:
decizia de a reduce timpul de muncă îți aparține ție, angajator,
reducerea pogramului de muncă al angajaților se face pentru o perioadă de cel puțin 5 zile lucrătoare consecutive,
ești obligat să stabilești programul de muncă a angajaților în cauză pe întreaga lună,
poți reduce timpul de muncă și în cazul salariaților care lucrează în ture, precum și în cazul celor cu program de muncă inegal.
Indemnizația pentru angajații cu program redus de lucru
Pe durata reducerii timpului de muncă, îți vei plăti angajații afectați de această măsură proporțional cu orele de muncă efectuate.
OUG introduce însă și posibilitatea de a primi de la stat, pentru angajații cărora le-ai redus programul de muncă, o indemnizație care să le suplimenteze veniturile.
Mai exact, pe durata reducerii timpului de muncă, salariații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat.
Pentru a putea dispune de reducerea timpului de muncă după cum am descris anterior și a deconta indemnizația trebuie însă să respecți cumulativ următoarele două condiții:
să reduci programul de muncă, în acord cu OUG, la cel puțin 10% din numărul de salariați ai unității,
să poți demonstra că, în luna anterioară aplicării măsurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia, ți-a scăzut cifra de afaceri cu cel puțin 10% față de luna similară din 2019.
Dacă deții un ONG, ești persoană fizică autorizată (PFA), întreprindere individuală sau întreprindere familială (activitatea ta este reglementată de OUG nr. 44/2008), raportezi diminuarea la veniturile realizate.
Cum îți recuperezi banii de la stat
La data plății salariului aferent lunii respective, vei plăti tu, angajatorul, contravaloarea indemnizației. Ulterior, vei deconta suma din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Poți deconta indemnizația de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate doar după ce ți-ai îndeplinit obligațiile declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor (cele prevăzute în Codul Fiscal) din perioada pentru care se face solicitarea.
De reținut este
că, dacă din diverse motive nu ți-ai recuperat de la stat banii aferenți
indemnizației, nu îi mai poți recupera de la angajat.
În momentul scrierii acestui articol nu există o procedură de decontare
a sumelor precum și perioada de aplicare a acestui act normativ. Guvernul va
trebui să adopte o hotărâre în acest sens, în cel mult 30 de zile de la
intrarea în vigoare a acestui OUG, pe care o vom analiza la momentul publicării
ei în Monitorul Oficial.
Update 31.08.2020
Procedura pentru decontarea și plata indemnizației
Pentru acordarea indemnizației pentru timpul redus de muncă al salariaților, angajatorii trebuie să depună cereri la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă din raza în care îşi au sediul social, în luna curentă pentru plata indemnizației din luna anterioară și după plata impozitelor și contribuțiilor. Cererile vor fi însoțite de o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte îndeplinirea condițiilor de aplicare a reducerii timpului de muncă și de decontare a indemnizației, precum și de lista persoanelor pentru care se solicită decontarea. Măsurile se se aplică până la data de 31 decembrie 2020.
Cum se impozitează indemnizația
Indemnizația este considerat venit de natură salarială și este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale (CAS, CASS, CAM – contribuția asiguratorie pentru muncă) în condițiile legii. Pentru calculul impozitului pe venit trebuie să aplici regulile privind plata impozitelor la locul principal de muncă (locul unde se află funcția de bază), conform Codului Fiscal.
Dacă, în cursul aceleiași luni, salariatul obține atât venituri din salarii, cât și indemnizația de 75%, acestea se cumulează în vederea impozitării și a acordării deducerii personale.
Indemnizația se ia în calcul la stabilirea stagiului
de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei
înregistrării cererii pentru indemnizația de șomaj.
Pentru stabilirea
și calculul indemnizației de șomaj se utilizează și indemnizația de 75%.
Ce nu ai voie să faci dacă ai angajați cărora le-ai redus programul de muncă
Înainte de a decide dacă este oportun sau nu pentru
compania ta să iei măsura reducerii temporare a activității unor angajați,
conform acestui OUG, ar mai trebuie să iei în calcul că:
salariatul în cauză beneficiază de toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv de muncă, proporțional cu timpul efectiv lucrat. Aceasta cu excepția bonusurilor și adaosurilor la salariul de bază pentru managementul societății care se vor acorda după finalizarea perioadei de aplicare a măsurii de reducere a programului de lucru;
nu le poți cere angajaților cu program redus, conform acestui OUG, să efectueze muncă suplimentară, nici în regim de telemuncă ori muncă la domiciliu;
pe perioada de aplicabilitate a măsurii de reducere a programului unor salariați, nu poți face angajări pentru prestarea unor activități identice ori similare cu cele prestate de către salariații al căror timp de muncă a fost redus;
nu poți nici subcontracta activitățile desfășurate de salariații al căror timp de muncă a fost redus. Interdicția se raportează și la nivel de filială, sucursală sau alte sedii secundare;
în lunile în care se aplică reducerea timpului de muncă, nu poți iniția concedieri colective;
salariaților afectați nu le poți reduce programul de lucru conform articolului din Codul Muncii care prevede că în cazul reducerii temporare a activității, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depășesc 30 de zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situației;
poți reduce programul de lucru inclusiv ucenicilor, cu condiția să le asiguri accesul la pregătire teoretică și practică pentru dobândirea competențelor prevăzute de standardul ocupațional, respectiv de standardul de pregătire profesională;
datorezi contribuția asiguratorie pentru muncă pentru perioada în care reduci programul de muncă al angajaților atât pentru drepturile salariale aferente timpului de muncă lucrat, cât și pentru indemnizația de 75% care constituie stagiu asimilat în sistemul asigurărilor pentru șomaj;
nu poți primi această indemnizație cumulativ pentru angajații care beneficiază de măsuri active de sprijin conform OUG 92/2020 art I și III (decontarea a 41,5% din salariul de bază brut corespunzător locului de muncă ocupat și respectiv decontarea a 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei, pentru cei ce angajează persoane de peste 50 de ani sau șomeri între 16 și 29 de ani).
Măsuri de sprijin dacă lucrezi cu zilieri
Dacă afacerea ta este în unul dintre domeniile enumerate mai jos și lucrezi cu persoane care desfășoară activități necalificate cu caracter ocazional (zilieri) poți primi de la stat 35% din remunerația cuvenită zilei de muncă.
Și în acest caz, trebuie să îndeplinești următoarea condiție:
afacerea ți-a fost afectată de întreruperea sau restrângerea activității ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pentru o perioadă de trei luni, la alegerea ta în calitate de beneficiar de lucrări , dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020.
Pentru a primi cei 35% din remunerația zilierilor va trebui mai întâi să plătești zilierii din bugetul propriu, la momentul plății contravalorii muncii zilnice. Vei recupera banii ulterior de la agenția pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București în a cărei rază teritorială îți desfășori activitatea sau ai sediul social.
Pentru aceasta, vei depune o cerere și o listă cu zilierii plătiți, conform Ordinului Ministerului Muncii nr. 1341/2020. Le poți descărca de mai jos.
Cererea se depune la Agenția pentru plăți lunar, pentru luna anterioară, până la data de 5 a fiecărei luni, în format electronic. Decontarea se efectuează în termen de cel mult 10 zile de la data depunerii cererii, în baza unei proceduri care se va aproba prin hotărâre a Guvernului. Dacă depui cererea ulterior datei amintite anterior, suma aferentă lunii pentru care se solicită se decontează în luna următoare.
Update 31.08.2020
Procedura pentru decontarea și plata indemnizației
Pentru sumele acordate beneficiarilor de lucrări care utilizează forță de muncă zilieră, cererile vor fi făcute de beneficiarii de lucrări și depuse la agenţiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială în raza cărora îşi desfășoară activitatea sau își au sediul social, în luna curentă pentru plata sumelor din luna anterioară. Pe lângă cerere va fi depusă și lista zilierilor beneficiari, care va fi verificată de agenția pentru plăți și inspecție socială, cu sprijinul inspectoratului teritorial de muncă. Decontarea sumelor se va face numai pentru zilierii care se regăsesc în Registrul electronic de evidență a zilierilor. Pentru decontarea indemnizației, documentele trebuie să fie depuse în format electronic, prin completarea modelelor de cereri și a formularelor electronice disponibile pe platforma aici.gov.ro. Decontarea sumelor se va face în cel mult 10 zile de la data depunerii cererii și a documentelor justificative, după plata impozitelor și contribuțiilor în cazul angajatorilor care apelează la măsura de reducere a timpului de muncă și pentru lucrările sezoniere. Măsura se aplică pentru o perioadă de 3 luni, la alegerea beneficiarului de lucrări, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020.
Suma reprezintă venit de
natură salarială pentru care se datorează impozit pe venit și contribuție de
asigurări sociale.
Domeniile de activitate care intră în aria de cuprindere a acestei prevederi sunt:
a) agricultură, vânătoare și servicii anexe –
diviziunea 01;
b)
silvicultură, cu excepția exploatări forestiere – diviziunea 02;
c) pescuit și acvacultură – diviziunea 03;
d) activități de organizare a expozițiilor,
târgurilor și congreselor – grupa 823;
e) publicitate – grupa 731;
e1) activități de cercetare-dezvoltare în
științe sociale și umaniste – clasa 7220 (săpături arheologice);
e2) creșterea materialului săditor –
creșterea plantelor ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare,
operațiuni de îngrijire/curățare a pomilor, activități ale pepinierelor, cu
excepția celor pentru arbori de pădure – clasa 0130;
f) activități de interpretare artistică –
spectacole – clasa 9001, activități-suport pentru interpretarea artistică –
spectacole – clasa 9002, activități de gestionare a sălilor de spectacole –
clasa 9004 și tabere de copii organizate de Ministerul Tineretului și
Sportului, direct sau prin unitățile din subordinea sa – clasa 5520;
g) creșterea și reproducția animalelor
semidomesticite și a altor animale – clasa 0149;
h) activități de alimentație (catering)
pentru evenimente – diviziunea 5621;
i) activități de întreținere peisagistică –
plantarea, îngrijirea și întreținerea de parcuri și grădini, cu excepția
facilității de locuit particulare – clasa 8130;
j) restaurante – clasa 5610;
k) baruri și alte activități de servire a
băuturilor – clasa 5630;
l) activități ale grădinilor zoologice,
botanice și ale rezervațiilor naturale – clasa 9104.
m) hoteluri și alte facilități de cazare –
diviziunea 55; facilități de cazare similare – clasa 5510; facilități de cazare
pentru vacanțe și perioade de scurtă durată – clasa 5520 – tabere de copii,
organizate de Ministerul Tineretului și Sportului, direct sau prin unitățile
din subordinea acestuia;
n) facilități de cazare pentru vacanțe și
perioade de scurtă durată – clasa 5520 – cabane;
o) activități ale bazelor sportive – clasa
9311;
p) activități ale cluburilor sportive –
clasa 9312.
Măsuri de sprijin dacă ai angajați cu contract individual de muncă pe perioadă determinată
Potrivit OUG 132/2020, dacă ai încheiat contracte individuale de muncă pe perioadă determinată de până la 3 luni, poți beneficia de decontarea a 41,5% din salariul aferent zilelor lucrate de respectivul angajat pentru o perioadă de lucru de 8 ore/zi. Banii vin de la bugetul asigurărilor pentru șomaj, iar suma nu poate depăși 2.253 lei pentru fiecare angajat (41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, aferent perioadei lucrate).
Poți primi acești bani pe
o perioadă de cel mult trei luni, la alegerea ta, până cel târziu la 31 decembrie 2020.
Ca și în celelalte situații, pentru a primi banii, vei plăti integral salariul noilor angajați din bugetul propriu, urmând să recuperezi procentul de 41,5% de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Decontarea se face la cererea ta, pe baza declarației pe propria răspundere din care să rezulte îndeplinirea condițiilor prezentate anterior (ai angajați cu contract individual de muncă pe perioadă de până la 3 luni) însoțită de lista persoanelor pentru care se solicită decontarea banilor asumată de reprezentantul legal al companiei, după îndeplinirea obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor.
Decontarea din bugetul
asigurărilor pentru șomaj se efectuează în termen de cel mult 10 zile de la
data depunerii cererii, în baza unei proceduri care se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
Update 31.08.2020
Procedura pentru decontarea și plata indemnizației
Pentru sumele acordate angajatorilor pentru angajații cu contract individual de muncă pe perioadă determinată de până la 3 luni, angajatorii depun cereri la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în raza cărora îşi au sediul social, în luna curentă pentru plata indemnizației din luna anterioară și după plata impozitelor și contribuțiilor aferente. Cererile vor fi însoțite de o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte îndeplinirea condițiilor și de lista persoanelor pentru care se solicită decontarea sumei, această listă urmând să fie verificată de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, prin consultarea Registrului general de evidență a salariaților. Documentele trebuie depuse în format electronic, prin completarea modelelor de cereri și a formularelor electronice disponibile pe platforma aici.gov.ro, sau în format letric (pe hârtie). Decontarea sumelor se va face în cel mult 10 zile de la data depunerii cererii și a documentelor justificative, după plata impozitelor și contribuțiilor în cazul angajatorilor care apelează la măsura de reducere a timpului de muncă și pentru lucrările sezoniere. Măsura se aplică pentru o perioadă de 3 luni, la alegerea angajatorului, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020.
Măsuri de sprijin dacă ești liber profesionist
OUG 132/2020 reglementează și situația în care cei afectați de reducerea temporară a activității determinate de instituirea stării de urgență/alertă/asediu sunt profesioniștii (cei reglementați de art. 3 alin 2 Cod Civil) precum și persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației. Dacă ești unul dintre ei, ai dreptul la o indemnizație lunară de 41,5% din cei 5.429 de lei cât este câștigul salarial mediu brut pe anul 2020, adică 2.253 lei.
În 2020, indemnizația se acordă DOAR profesioniștilor și celor cu convenții individuale care au beneficiat de indemnizația prevăzută la art. XV alin. (1) din OUG nr. 30/2020, adică îndemnizația lunară de 75% din câștigul salarial mediu brut de 5.429.
Update 31.08.2020
Procedura pentru decontarea și plata indemnizației
Pentru acordarea indemnizației profesioniștilor definiți de Codul civil, cererile se depun la agenţiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială în raza cărora îşi au sediul social, în luna curentă pentru plata indemnizației din luna anterioară. Fiecare cerere va fi însoțită de copia actului de identitate și de o declarație pe propria răspundere. Măsura se aplică până la data de 31 decembrie 2020. Modelul cererii și al declaraației pe prroprie răspundere pot fi găsite în Ordinul Ministerului Muncii nr. 1340/2020.
Cui nu se aplică OUG 132/2020
Prevederile OUG nr. 132/2020 nu ți se aplică dacă:
compania
ta este în
faliment, dizolvare, lichidare sau ai activitățile suspendate, potrivit legii;
ești înregistrat în jurisdicții
necooperante în scopuri fiscale.
Bani de echipamente pentru angajații care lucrează în regim de telemuncă
Începând cu 10 august 2020, poți primi de la stat un sprijin financiar în valoare de 2.500 lei pentru fiecare telesalariat, dacă organizația ta are angajați care lucrează în sistem de telemuncă, potrivit OUG 132/2020. Sumele se acordă o singură dată în scopul achiziționării de pachete de bunuri și servicii tehnologice necesare desfășurării activității în regim de telemuncă. Apasă AICI pentru detalii
https://victorstanila.ro/wp-content/uploads/2019/05/logo-300x70.png00Victor Stanilahttps://victorstanila.ro/wp-content/uploads/2019/05/logo-300x70.pngVictor Stanila2020-08-18 17:04:082020-12-29 09:31:30Măsuri de sprijin pentru angajatori în 2020: Cinci soluții pentru a-ți reduce costurile cu salariații
Menținerea necesității de distanțare socială, inclusiv la locul de muncă, și faptul că telemunca s-a dovedit o soluție avantajoasă în plină pandemie cu noul coronavirus a determinat Guvernul să adopte noi măsuri de sprijin pentru angajatorii care permit telemunca în 2020.
Începând cu 10 august 2020, poți primi de la stat un sprijin financiar în valoare de 2.500 lei pentru fiecare telesalariat, dacă organizația ta are angajați care lucrează în sistem de telemuncă, potrivit OUG 132/2020. Sumele se acordă o singură dată în scopul achiziționării de pachete de bunuri și servicii tehnologice necesare desfășurării activității în regim de telemuncă.
Poți beneficia de acești bani, doar dacă respecți prevederile Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă și dacă:
nu ești în faliment, dizolvare, lichidare sau ai activitatea suspendată, potrivit legii;
nu ești înregistrat în jurisdicții necooperante în scopuri fiscale.
Cum primești 2.500 de lei pentru telemuncă, în 2020
Ca să te califici pentru a primi cei 2.500 de lei pentru fiecare teleangajat, trebuie ca angajații pentru care ceri bani să fi lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgență (16 martie- 14 mai 2020) pentru cel puțin 15 zile lucrătoare.
De asemenea, trebuie să te grăbești cu depunerea cererii, pentru că banii se acordă conform principiului primul venit-primul servit, în ordinea depunerii cererilor, în limita fondurilor disponibile. Acordarea banilor se face până la 31 decembrie 2020, din bugetul asigurărilor de șomaj, prin ANOFM.
Update 9.11.2020
Cum se aplică prevederea privind sprijinul financiar pentru echipamentele telesalariaților
În data de 13 septembrie 2020 intră în vigoare Ordinul Ministerului Muncii și Protecției Sociale pentru stabilirea modalității de acordare a sprijinului financiar de 2.500 de lei și a categoriilor de bunuri ce pot fi achiziționate spre decontare (Ordin nr. 1376/2020)
Ce echipamente sau servicii poți achiziționa pentru a putea primi 2.500 de lei
Pentru a putea deconta cei 2.500 de lei de la stat pentru fiecare angajat care a lucrat în sistem de telemuncă, trebuie să achiziționezi doar echipamente noi.
Iată și categoriile de bunuri pentru care se poate cere sprijinul financiar:
Sisteme de calcul tip laptop/notebook;
Tablete;
Smartphone;
Echipamente periferice de intrare și ieșire aferente laptopurilor/notebook-urilor, tabletelor,smartphone-urilor;
Echipamente necesare conectării la internet a laptopurilor/notebook-urilor, tabletelor,smartphone-urilor;
Licențe aferente sistemelor de operare și aplicațiilor software aferente bunurilor menționate anterior pentru desfășurarea activității în regim de telemuncă, în conformitate cu prevederile Legii privind telemunca (Lege 81/2018).
Serviciile pentru care se pot obține 2.500 de lei
Banii se acordă inclusiv pentru achiziția de “ servicii tehnologice” necesare desfășurării activității în regim de telemuncă. Or, potrivit Ordiului privind modalitățile de acordare a sprijinului financiar de 2.500 de lei, serviciile tehnologice înseamnă:
totalitatea mijloacelor aferente tehnologiei informației și comunicațiilor pe care angajatorul este obligat să le asigure telesalariatului în condițiile legii privind telemunca.
Ordin 1376/2020 art. 2. alin. 2
Mai exact:
mijloacele aferente tehnologiei informației și comunicațiilor și/sau echipamentele de muncă sigure necesare prestării muncii.
Lege 81/2018 art.7 lit a)
Atenție însă! Dacă ai convenit cu salariații că sarcina
asigurării echipamentelor aparține lor, nu mai poți beneficia de acest ajutor
financiar.
Care este procedura pentru a primi banii
Pentru a putea accesa ajutorul financiar acordat de stat, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, trebuie să depui inițial următoarele documente:
o cerere semnată și datată de reprezentantul legal, potrivit modelului pe care îl poți descărca de aici
Vei trimite actele prin mijloace electronice, respectiv prin încărcarea pe platforma aici.gov.ro, la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene sau, după caz, a municipiului București, în raza cărora ai sediul social. Va trebui să îți asumi răspunderea pentru corectitudinea și veridicitatea datelor înscrise.
Dacă sunt constatate inadvertențe în documentele transmise sau dacă informațiile din documente sunt incomplete sau pe baza acestora nu se poate determina îndeplinirea condițiilor legale pentru acordarea celor 2.500 de lei, agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene sau, după caz, a municipiului București îți vor cere clarificări scrise și/sau prezentarea de documente suplimentare.
Cei care vor decide dacă vei primi sau nu sprijinul financiar sunt directorii executivi ai agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București.
Un al doilea rând de acte care vor justifica cheltuielile făcute vor trebui depuse în termen de 30 de zile de la acordarea celor 2.500 de lei per telesalariat. Le vei încărca tot pe platforma aici.gov.ro, la agenția pentru ocuparea forței de muncă județeană sau, după caz, a municipiului București, care a efectuat plata.
Este vorba despre:
facturile fiscale emise de către furnizorii de bunuri și servicii tehnologice;
bonurile fiscale sau chitanțele sau extrasele de cont care să ateste plata facturilor prevăzute anterior;
fișele de evidență a materialelor de natura obiectelor de inventar date în folosința telesalariaților, întocmite conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.634/2015 privind documentele financiar-contabile, sau/și, după caz, bonurile de mișcare a mijloacelor fixe date în folosința salariaților, întocmite conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.634/2015, sau/și, după caz, situația cu serviciile tehnologice pe care angajatorul le asigură fiecărui telesalariat.
În cazul în care nu vei transmite documentele justificative în cele 30 de zile de la primirea sumei, va trebui să restitui integral suma acordată, în contul de trezorerie agenției pentru ocuparea forței de muncă județeană sau, după caz, a municipiului București, care a efectuat plata. Va trebui să te încadrezi cu plata în 30 de zile de la data expirării termenului pentru depunerea documentelor justificative.
Debitele rezultate în urma constatării de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București a nerespectării condițiilor legale pentru acordarea celor 2.500 de lei se recuperează pe baza deciziilor emise de agențiile pentru ocuparea forței de muncă care constituie titluri executorii.
https://victorstanila.ro/wp-content/uploads/2019/05/logo-300x70.png00Victor Stanilahttps://victorstanila.ro/wp-content/uploads/2019/05/logo-300x70.pngVictor Stanila2020-08-14 18:34:422020-09-11 15:20:05Telemunca în 2020: Cum primești cei 2.500 de lei pentru achiziția de echipamente
Dacă ai o firmă și ești supus obligației de înregistrare în registrul comerţului, anul acesta, până cel târziu la 1 noiembrie, ar fi trebuit să depui o declarație privind beneficiarul real. Este o obligație apărută urmare a intrării în vigoare a Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (Legea 129/2019).
În data de 9 iulie 2020, a intrat însă în vigoare o nouă Lege (Legea 108/2020) cu noi prevederi referitoare la declarația privind beneficiarul real.
Un nou termen de depunere pentru declarația privind beneficiarul real
Declarația privind benefiarul real are un nou termen de depunere, potrivit OUG nr. 191/2020 publicat în M.O. nr. 1013 din 30 octombrie 2020. Acesta nu este însă clar stabilit, fiind de maximum 90 de zile de la încetarea stării de alertă. În condițiile epidemiologice actuale, cu siguranță starea de alertă va fi prelungită de la 15 noiembrie pâna în decembrie, ceea ce înseamnă că termenul de depunere ar putea fi cel mai devreme în primăvara anului 2021.
Modificarea 1- vor depune declarația privind beneficiarul real în 2020 mai puține companii
Conform variantei aflate acum în vigoare (Legea 108/2020), sunt exceptate de la depunerea declarației și persoanele juridice constituite doar din asociați persoane fizice, atunci când aceștia sunt singurii beneficiari reali.
În cazul acestora, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) va
completa din oficiu Registrul beneficiarilor reali ai societăților pe baza
documentelor care însoțesc cererea de înmatriculare sau pe baza evidențelor
deținute în cazul societăților deja înmatriculate.
Au rămas exceptate de la obligația de a depune declarația privind beneficiarul real, deci nu depun declarația privind beneficiarul real :
regiile autonome,
companiile și societățile naționale
societățile deținute integral sau majoritar de stat.
Modificarea 2 – Declarația privind beneficiarul real nu se mai depune anual
Declarația
privind beneficiarul real se va depune “dacă intervine o
modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real”, în termen
de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit.
Până acum, declarația se depunea la oficiul registrului comerțului în care este înmatriculă persoana juridică în termen de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale, iar dacă intervenea o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declarația se depunea în termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit”.
Cum depui declarație privind beneficiarul real în 2020
Declarația privind beneficiarul real al persoanelor juriduce se depune, prin reprezentantului legal, la oficiul registrului comerţului unde este înmatriculată societatea. Aceasta pentru că Registrul beneficiarilor reali este ținut de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Cererile de înregistrare se pot depune la ghișeu, online sau prin corespondență, cu confirmare de primire. Dacă trimiți în format electronic, trebuie să aibă semnătura electronică extinsă.
În cazul cererilor depuse online sau prin corespondență, se vor anexa declarațiile privind beneficiarii reali, în formă autentică.
Ce riști dacă nu depui declarație privind beneficiarul real în 2020
Dacă administratorul societății nu a depus declarația în termenul legal, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţilor sale teritoriale sau Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, prin agenţi constatatori proprii pot constata că ai săvârșit o contravenție și te pot sancţiona cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
Mai mult, dacă în termen de 30 de zile de la data aplicării sancţiunii contravenţionale reprezentantul legal al societății tot nu a depus declaraţia privind datele de identificare ale beneficiarului real, tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţii . Aceasta cu mențiunea că dizolvarea poate fi înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond.
Un model al declarației privind beneficiarul real al persoanelor juridice poate fi descărcat de aici
După cum mă așteptam, la puțin timp după declararea stării de urgență și, ulterior, celei de alertă, pe rolul instanțelor de judecată au apărut procese legate de telemuncă. Unele sunt soluționate, ceea ce îmi permite o scurtă analiză.
Speța de la care am pornit este cea a unei angajate (reclamanta) care a dorit să își desfășoare actvitatea de la distanță, urmare a pandemiei cu noul coronavirus, dar a fost refuzată de angajator. Salariata a formulat așadar o acțiune prin care a solicitat instanței să constate, în principal, că specificul activității pe care o desfășoară la locul de muncă permite derularea activității de la distanță.
În subsidiar, angajata a solicitat instanței să constate că specificul activității profesionale îi oferă dreptul de a-și derula activitatea de la distanță, pe perioada stării de urgență, instituită prin Decretul nr. 195/2020 al Președintelui României și prelungită prin Decretul nr. 240/2020 al Președintelui României.
Definiție
Acțiunea în constatare
Este acea acţiune în justiţie prin care reclamantul solicită instanţei doar să constate existenţa unui drept subiectiv al său faţă de pârât ori, după caz, inexistenţa unui drept subiectiv al pârâtului împotriva sa.
Ce a reținut instanța în procesul privind telemunca
Angajata are dreptul să muncească de la distanță, prin telemuncă
Pentru a dovedi că natura activității pe care o desfășoară permite munca de la distanță, angajata a depus la dosarul cauzei rapoarte de activitate din perioada stării de urgență, când a lucrat de acasă. Instanța a reținut astfel că, în perioada stării de urgență, angajata își poate îndeplini toate sarcinile de serviciu, de la distanță, respectiv de la domiciliu.
“Specificul activității desfășurate de reclamantă la locul de muncă îi oferă acesteia dreptul de a-și derula activitatea de la distanță, în regim de telemuncă, pe perioada stării de urgență, admițând astfel al doilea petit al acțiunii”.
Pentru a decide în acest sens, instanța a analizat dispozițiile art. 6 raporat la art. 33 din Decretul nr. 195/2020 al Președintelui României și ale dispozițiilor Legii nr. 81/2018, privind reglementarea activității de telemuncă.
Potrivit art. 6 din Decret, conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite prin prezentul decret și prin ordonanțele emise de ministrul afacerilor interne.
Art. 33 din Decret prevede că instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, autoritățile administrative autonome, regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile la care statul ori o unitate administrativ-teritorială este acționar unic sau majoritar, societățile cu capital privat introduc, acolo unde este posibil, pe perioada stării de urgență, munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, prin act unilateral al angajatorului.
Angajatorul are dreptul exclusiv de a modifica unilateral locul de desfășurare a muncii
Tribunalul a respins însă principala solicitarea angajatei, aceea ca instanța să constate că specificul activității pe care o desfășoară la locul de muncă permite derularea activității de la distanță.
Instanța nu se poate substitui angajatorului, acesta din urmă având conform prevederilor Codului muncii, dreptul exclusiv de a modifica unilateral locul de muncă prin delegare sau detașare.
Legea privind telemunca versus regimul juridic al muncii la domiciliu
Dintr-o altă speță, în care reclamanta a solicitat desfășurarea muncii la domiciliu, deși contractul colectiv de muncă permitea numai telemunca, am constatat că în practică apar confuzii care pot duce la o decizie nefavorabilă în cazul unui proces. De aceea, o să amintesc aici principalele diferențe între telemuncă și munca la domiciliu.
Mai ales că telemunca este o formă de organizare și
prestare a muncii, care se identifică uneori cu munca la domiciliu.
Condițiile muncii la domiciliu sunt reglemenate prin Codul Muncii (art 108 și 109).
Sunt considerați salariați cu munca la domiciliu acei salariați care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuțiile specifice funcției pe care o dețin.
În vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariații cu munca la domiciliu își stabilesc singuri programul de lucru.
Angajatorul este în drept să verifice activitatea salariatului cu munca, la domiciliu, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă.
Contractul individual de muncă la domiciliu se încheie numai în formă scrisă și conține în plus față de contractele obișnuite următoarele:
a)
precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu;
b)
programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea
salariatului său și modalitatea concretă de realizare a controlului;
c)
obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la domiciliul
salariatului, după caz, al materiilor prime și materialelor pe care le
utilizează în activitate, precum și al produselor finite pe care le realizează.
Legea privind telemunca, cele mai importante aspecte
Telemunca este o formă de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puțin o zi pe lună, folosind tehnologia informației și comunicațiilor;
Activitatea de telemuncă se bazează pe acordul de voință al părților
Activitatea de telemuncă se prevede în mod expres în contractul individual de muncă odată cu încheierea acestuia pentru personalul nou-angajat sau prin act adițional la contractul individual de muncă existent.
Salariatul poate refuza telemunca, iar angajatorul nu îl poate sancționa pentru aceasta. Contractul de muncă nu se poate modifica unilateral.
Programul de lucru al telesalariațiilor se organizează de comun acord cu angajatorul, în conformitate cu prevederile contractului individual de muncă, regulamentului intern și/sau contractului colectiv de muncă aplicabil, în condițiile legii.
Angajatorul are dreptul de a verifica activitatea telesalariatului, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă, regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, în condițiile legii.
Ca o concluzie, rămâne de văzut ce va considera instanța de apel în litigiul menționat la începutul articolului. Din punctul meu de vedere, Decretul nr. 195/2020 al Președintelui României a fost dat în spiritul obligării societăților să analizeze și, acolo unde este posibil, să implementeze telemunca, respectiv munca la domiciliu.
În contextul apariției și propagării noului
coronavirus care a adus cu sine necesarul distanțării sociale, telemunca și
munca la domiciliu trebuie privite ca metode eficiente de gestionare a
situației prezente, atât pentru societățile a căror activitate se poate realiza
și în acest mod, cât și pentru angajații acestora, a căror stare de sănătate poate
fi astfel protejată mai ușor.
Ai nevoie de asistență juridică privind telemunca?
https://victorstanila.ro/wp-content/uploads/2019/05/logo-300x70.png00Victor Stanilahttps://victorstanila.ro/wp-content/uploads/2019/05/logo-300x70.pngVictor Stanila2020-07-07 08:32:142020-12-29 09:32:48Cum interpretează instanțele din România aplicarea în pandemie a legii privind telemunca
Începând cu data de 5 iulie 2020, odată cu intrarea în vigoare a unei noi Legi privind societățile(Legea 102/2020 care modifică Legea 31/1990), procesul de înființare a unei societăți va fi mult mai simplu.
Față de vechile prevederi, vei avea nevoie de mai puține acte pentru deschiderea unei firme.
Îți vei putea declara sediul social și în spații unde au sediu social și alte companii, indiferent de numărul de camere al respectivului imobil.
Până acum, numărul societăților dintr-un imobil nu
putea fi mai mare decât numărul camerelor din acel loc sau decât numărul spațiilor
distincte obținute prin partajare.
Legat de punctul anterior, la înființarea unei societăți sau schimbarea sediului acesteia NU mai trebuie să prezinți la Oficiul Registrului Comerțului (ORC) următoarele documente :
un certificat emis de ANAF care certifică faptul că pentru imobilul cu destinație de sediu social nu a fost înregistrat un alt document ce atestă cedarea dreptului de folosință asupra aceluiași imobil, cu titlu oneros sau gratuit, ori existența altor contracte prin care s-a cedat dreptul de folosință asupra aceluiași imobil, după caz;
o declarație pe propria răspundere în formă autentică privind respectarea condițiilor referitoare la sediul social, în cazul în care din certificatul emis de ANAF rezultă că sunt deja înregistrate la organul fiscal alte documente care atestă cedarea dreptului de folosință asupra aceluiași imobil cu destinație de sediu social.
Însă, trebuie depus în continuare documentul care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediu social înregistrat la organul fiscal din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în a cărui circumscripție se situează imobilul cu destinație de sediu social.
La înființarea unei societăți, nu vei mai avea nevoie de acordul vecinilor sau asociației de proprietari dacă vrei să declari sediul social al firmei tale (fie ea SRL, SA sau altă formă juridică specifică) în propriul apartament sau într-unul închiriat. Tot ce trebuie să faci este să declari pe proprie răspundere că nu desfășori activitate la sediul social.
Update
Prin Legea 223/2020 care a intrat în vigoare în data de 5.11.2020 și care aduce modificări asupra legii societăților comerciale, procedurile privind declararea sediului social al firmei pe care o ai sau urmează să o înființezi au fost simplificate din nou.
În calitate de persoană fiziă sau juridică poți fi asociat unic în mai mult de o societate cu răspundere limitată (SRL). Afirmația este valabilă și în situația în care asociatul unic persoană juridică este la rândul sau un SRL cu asociat unic.
Legat de această prevedere, NU mai este necesar să depui declarația pe propria răspundere privind deținerea calității de asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată.
Și nu uita! Dacă ai deja o firmă și ești supus obligației de înregistrare în registrul comerţului, trebuie să mai depui o declarație – cea privind beneficiarul real al persoanelor juridice . Trebuie înregistrată nu mai târziu de 1 noiembrie 2020! Dacă nu te conformezi, riști amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.
Ai nevoie de asistență juridică pentru a demara o nouă afacere cu succes?
De la decretarea stării de urgență, a apariției celor patru ordionanțe militare și a numeroaselor OUG-uri cu măsuri de sprijin pentru antreprenori și salariați, numărul posibilelor întrebări pe care oricine le-ar putea avea crește în continuu. De răspunsul la multe dintre aceste nedumeriri depinde luarea unor decizii corecte atât pentru business în sine, cât și pentru angajați.
Am încercat să răspund la cel mai des întâlnite nelămuriri ale românilor, antreprenori și salariați deopotrivă, în cadrul emisiunii lui Radu Ciofu de la Canal 33.
Poți urmări emisiunea și aici
Victor Stănilă, avocat specializat în drept comercial, despre soluțiile la care pot apela companiile în criza Covid-19
https://victorstanila.ro/wp-content/uploads/2019/05/logo-300x70.png00Victor Stanilahttps://victorstanila.ro/wp-content/uploads/2019/05/logo-300x70.pngVictor Stanila2020-03-30 17:49:012020-03-30 17:58:10Drepturile companiilor şi ale salariaților ca urmare a măsurilor luate în starea de urgenţă VIDEO
Traversăm cu toții o criză medicală, economică și socială, iar companiile au nevoie de un ghid care să îi ajute să treacă cu bine prin pandemia de coronavirus. Teama de a nu intra în faliment sau poate necunoașterea legislației a determinat multe companii să apeleze la metode la limita legii pentru a-și diminua sau elimina complet cheltuielile cu salariații. Dincolo de moralitatea deciziei, vreau să atrag atenția și asupra consecințelor ulterioare. Când criza provocată de noul coronavirus va lua sfârșit, iar companiile vor putea să își reia activitatea, cine va mai lucra pentru acele societăți care s-au grăbit să concedieze? Cu ce costuri vor trebui să instruiască alți oameni? Și, mai important, cât le vor costa procesele cu foștii angajați?
Acest articol este pentru managerii care au nevoie de un ghid pentru a depăși criza generată de pandemia de coronavirus. Vei afla ce căi legale ai la dispoziție pentru a-ți proteja atât firma cât și salariații. Îți vom spune ce poți să faci, dar mai ales ce decizii te-ar putea duce ulterior în fața instanțelor de judecată, în contradictoriu cu foștii angajați.
O să încep prin a explica măsurile sensibile, ce
ți-ar putea aduce procese ulterioare cu angajații și cum să te ferești de ele.
Ghid dacă ai angajați în perioada de probă. Ce nu ar trebui să faci.
Dacă ai salariați aflați în perioada de probă de
90 de zile, urmând a le face un contract pe perioadă nedeterminată, ai putea fi tentat să faci uz de un articol
din Codul Muncii (art 31 alin 3) care spune că „pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul
individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără
preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea
acesteia”.
La o primă vedere,
acest articol ți-ar putea oferi soluția salvatoare. Dacă faci însă o analiză
juridică în context, o să constați că notificarea la care face referire
articolul trebuie
să fie legată de lipsa aptitudinilor profesionale.
Însăși Curtea Constituțională a
analizat acest articol, concluzia fiind că existența notificării respective „nu împiedică
angajații ale căror contracte individuale de muncă încetează în timpul
perioadei de probă, potrivit dispozițiilor art. 31 alin. (3) din Codul muncii,
să se adreseze justiției pentru a contesta notificarea emisă de angajator și de
a beneficia de toate mijlocele și garanțiile procesuale prevăzute în acest sens
de legea procesual civilă.”
Curtea a reținut că o eventuală
atitudine abuzivă a angajatorului – spre exemplu, obligarea salariatului la
executarea unor sarcini de serviciu care nu corespund funcției sau postului
ocupat – ar putea fi contestată în fața instanței de judecată în virtutea
principiului bunei-credințe în desfășurarea relațiilor de muncă, principiu
consacrat de art. 8 din Codul muncii, dar și de art. 57 din Constituție.
Ghid pentru varianta concediului fără plată. Ce nu ar trebui să faci
Să faci presiuni asupra angajaților pentru ca aceștia să accepte semnarea
concediului fără plată este imoral, dar și nelegal. Te poți trezi oricând, după
ce apele se mai limpezesc, cu unul sau mai multe procese din partea foștilor
salariați.
Concediu fără plată poate conduce la suspendarea contractului individual de muncă numai dacă are loc cu acordul ambelor părţi (art. 54 Codul muncii) și pentru scopurile prevăzute de lege, anume de a ajuta salariaţii pentru interese personale și pentru pregătirea pentru examene. Prin urmare, acesta nu poate avea loc la iniţiativa angajatorului și nimic nu îl poate obliga pe salariat să îl accepte.
Așadar, mai bine analizează cu atenție dacă îndeplinești conditiile pentru a-ți putea
recupera de la stat sumele aferente somajului tehnic și, dacă poți, urmează
această cale.
Dacă nu, încearcă o cale de mijloc.
Împarte-ți angajații pe categorii și încearcă să găsești împreună cu ei
soluțiile legale și de comun acord acceptate.
Ghid pentru varianta concediului de odihnă. Ce nu ar trebui să faci
În
cazul în care activitatea ta a fost diminuată, o altă variantă la care te-ai
putea gândi este să îți convingi salariații de care nu ai nevoie într-o anumită
perioadă să își ia concediu de odihnă. Varianta nu îți va aduce însă niciun
beneficiu, pentru că va trebui să îi plătești integral.
Mai mult, potrivit legii, dreptul la repaos este exercitat în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului, reprezentanților salariaților ori a salariatului, după caz. Programarea se face până la sfârșitul anului calendaristic pentru anul următor. Astfel, dacă salariatul refuză, iar tu nu ai un temei justificat, nu poți forța salariatul să intre în concediu de odihnă. Dacă deja ai luat această decizie cu unii angajați, poți însă dispune rechemarea sau anularea concediului invocând forța majoră sau apariția unor urgențe care impun prezenta salariatului la locul de muncă.
Ghid pentru varianta concedierii
În ultimă instanță, concedierea ar putrea fi o variantă
prin care îți poți conserva business-ul. Reprezintă încetarea contractului
individual de muncă din inițiativa angajatorului și poate fi determinată de
desființarea locului de muncă din motive care nu țin salariat.
Având în vedere situația generată de pandemia de coronavirus, ține însă cont de următoarele aspecte:
Concedierea nu poate fi decisă pe durata întreruperii activității ca urmare a instituirii carantinei (art. 60 al. 1 lit. b) Codul muncii). Mai exact, dacă a trebuit să îți închizi temporar afacerea pentru că unul sau mai mulți angajați sunt suspecți sau au Covid-19 , nu poți concedia acei angajați pe perioada carantinei. În cazul lor, contractul de muncă se suspendă de drept.
Simplul fapt că Guvernul a instituit stare de urgență la nivel național, nu permite concedierea. Legiuitorul circumscrie legalitatea concedierii de caracterul efectiv al desființării locului de muncă, respectiv stabilește că aceasta trebuie să aibă o cauză reală și serioasă. În plus, decizia de concediere trebuie să conțină motivele care determină concedierea. Trebuie să ai în vedere că în fața instanței nu poți invoca alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate în decizia de concediere.
În cazul concedierii individuale, trebuie să acorzi angajatului o perioadă de preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare, excepție făcând persoanele care se află în perioada de probă. Dacă nu respecți acest lucru, măsura de concediere și decizia de concediere vor fi nule, după cum a statutat Curtea Constituțională. Nulitatea absolută a deciziei și a măsurii de concediere intervine și în situația în care, formal, decizia cuprinde durata preavizului, fără însă ca salariatul să fi beneficiat efectiv de dreptul de preaviz.
Pe de altă parte însă, dacă ai omis să indici durata preavizului în cadrul deciziei de concediere, acest lucru nu afectează legalitatea măsurii de concediere înseși, dacă dovedești că ai respectat condiția acordării preavizului.
1. angajatul este obligat în continuare să presteze munca,
2. nu îi sunt atinse drepturile salariale,
3. beneficiază în continuare de celelalte drepturi bănești cuvenite pentru munca prestată și de orice alte avantaje care decurg din contractul de muncă (de exemplu, dreptul la locuință de serviciu, dreptul la plata de către angajator a abonamentelor pe mijloacele de transport în comun).
Dacă decizi să faci o concediere colectivă, trebuie să ai în vedere respectarea unor proceduri clare. Altfel, concedierea este supusă nulității. Așadar, trebuie să analizezi în primul rând dacă te încadrezi în definiția concedierii colective, iar mai apoi să respecți pașii legali precum: consultarea cu sindicatul sau reprezentanții salariaților, notificarea în scris a inspectoratul teritorial de muncă și agenția teritorială de ocupare a forței de muncă despre intenția de aplicare a acestei măsuri etc.
Ghid dacă te-ai gândit la reducerea salariilor. Ce nu ar trebui să faci
Poate te-ai gândit că cea mai
bună variantă pentru tine ar fi să mai reduci din salariile angajaților. Reducerea
unilaterală a salariului sau forțarea salariatului să accepte o astfel de
măsură este nelegală.
O situație în care poate fi
justificată reducerea salariului este cea intervenită ca urmare a reducerii
activității, conform codului muncii (art 52 (3)). Astfel, reducerea salariului
se poate face dacă reduci și programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe
săptămână, urmare a reducerii temporare a activității, pentru motive economice,
tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depășesc 30 de zile
lucrătoare. Reducerea se poate face până la remedierea situației și după după
consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unității sau
a reprezentanților salariaților, după caz.
Ghid cu soluțiile cele mai puțin riscante
Presupunând că telemunca nu este o variantă pentru business-ul tău și că nici nu te poți reorganiza astfel încât să îți poți păstra toți angajații, ai varianta așa-zisului șomaj tehnic. Se referă la posibilitatea suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similar (art. 52 al. 1 lit. c) Codul muncii).
Avantajul acestei variante este că, pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020, statul suportă banii pe care îi plătești pentru angajații cu contract individual de muncă activ la data de 21 martie 2020.
Pot beneficia de plata şomajului tehnic de la stat orice societate sau persoană fizică autorizată, persoană fizică independentă, întreprindere individuală şi întreprindere familială care în mod direct sau indirect a fost afectată de măsurile luate în lupta cu noul coronavirus şi care întrerupe total sau parţial activitatea.
Este vorba despre cel mult 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupatși se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020.
Suma maximă brută pe care o poţi pimi de la stat pentru fiecare angajat este de 4.071 de lei,
În situația în care bugetul angajatorului destinat plății cheltuielilor de personal permite, indemnizația poate fi suplimentată de angajator cu sume reprezentând diferența de până la minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în conformitate cu prevederile art. 53 al. 1 din Codul muncii. De exemplu, dacă salariul angajatului este mai mare de 5.429 lei brut, vei primi de la stat 4.071 de lei, iar diferenţa de pînă la 75% din salariul brut al angajatului o vei suporta doar dacă bugetul îţi permite.
Poți beneficia de acest sprijin al statului dacă reduci sau întrerupi temporar activitatea total sau parțial ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgență decretate, conform unei declarații pe propria răspundere a angajatorului.
Ce trebuie să faci pentru a primi indemnizația
Dacă ți-airedus activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19, nu ai capacitatea financiară de a achita plata tuturor salariilor angajaților și vrei să beneficiezi de prevederile OUG 30/2020, trebuie să depui prin poșta electronica, la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, precum și a municipiului București, în raza cărora își au sediul social trei documente.
*Toate aceste modele au fost schimbate prin Ordinul Ministerului Muncii nr 1426/2020, care a intrat în vigoare în data de 22 septembrie 2020.
Trebuie să depui toate aceste documente în luna
curentă pentru plata indemnizației din luna anterioară.
Ce trebuie să mai știi
Pentru ca sumele aferente şomajului tehnic să fie suportate de stat este necesar ca suspendarea contractului individual de muncă să fie efectuată în temeiul art. 52 al. 1 lit. c) din Codul muncii, pe o perioadă egală cu durata stării de urgenţă. Decizia de suspendare se va înregistra pentru fiecare salariat în parte în REVISAL.
Vei primi banii aferenți indemnizației din bugetul asigurărilor în cel mult 15 de zile de la depunerea documentelor. Plata indemnizației se va face către conturile deschise de angajatori la băncile comerciale.
Trebuie să plăteşti salariaţii în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea sumelor de la stat.
Indemnizația de care beneficiezi pentru a plăti șomajul tehnic al salariaților tăi se impozitează ca orice venit. De asemenea, va trebui să plătești contribuțiile sociale obligatorii aferente, respectiv cele datorate bugetului asigurărilor sociale de stat; cele datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și contribuția asiguratorie pentru muncă, datorată bugetului general consolidat.
Calculul, reținerea și plata impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale de stat și a contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează din indemnizațiile încasate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Vei calcula impozitul pe venit aplicând formula obișnuită, prevăzută în Codul fiscal, respectiv aplicând cota de 10% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorate potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora.
Va trebui să depui și declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, conform Codului Fiscal.
Termenul de plată și declarare a obligațiilor fiscale menționate anterior este data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de șomaj.
Nu va trebui să plătești contribuție asiguratorie pentru muncă pentru prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, precum și din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.
https://victorstanila.ro/wp-content/uploads/2019/05/logo-300x70.png00Victor Stanilahttps://victorstanila.ro/wp-content/uploads/2019/05/logo-300x70.pngVictor Stanila2020-03-30 11:13:282022-02-23 12:15:02Ghid pentru companii în criza coronavirus. Cum rezolvi problemele cu forța de muncă
Un ghid complet al modului în care se aplică Legea privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ este acum posibil. Urmare a Decretului privind instituirea stăii de urgenţă, de la apariţia în Monitorul Oficial a Legii 19/2020 , prevederile actului normativ au fost modificate printr-o ordonanţă de urgenţă (30/2020) referitoare la stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul pandmiei Covid-19 şi printr-o hotărâre de guvern (HG 217/2020) privind aplicarea Legii 19/2020.
Aşadar, conform celei mai recente prevederi legale, îţi putem spune dacă poţi beneficia de această lege şi ce trebuie să faci pentru a putea primi bani de la angajator cât timp stai acasă cu copilul.
Update
Se poate acorda concediu pentru supraveghere copil până la 30 iunie 2021
Potrivit unor modificări ale prevederilor Ordonanței de urgență nr.147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinți în vederea supravegherii copiilor în situația limitării sau suspendării activităților didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile de învățământ și în unitățile de educație timpurie antepreșcolară, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, părinții pot beneficia de concediul plătit până la data de 30 iunie 2021 în situația în care, prin ordin al ministrului educației, se dispune suspendarea activităților care impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ și continuarea activităților didactice în sistem on-line. Aceștia vor fi plătiți tot cu 75% din salariul de bază, urmând ca angajatorul să recupereze banii de la Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale. Facilitatea nu se acordă pe perioada vacanțelor școlare.
Update
Ce se întâmplă în perioada stării de alertă
Părinții au dreptul la zile libere plătite cu 75% din salariul de bază până la încheierea cursurilor anului școlar 2019 – 2020, adică 13 iunie 2020. Totodată, pentru cei ce nu au dreptul la acest tip de concediu, rămâne valabilă majorarea acordată suplimentar drepturilor salariale cuvenite, în cuantum de 75% din salariul de bază, corespunzător numărului de zile lucrătoare din perioada respectivă.
Ai dreptul la zile libere plătite până la încetarea situației de urgență decretată, inclusiv pe perioada vacanțelor școlare, Guvernul a modificat legea în acest sens, prin OUG 41/2020.
Ca părinte, poţi beneficia de aceste zile libere plătite, doar după ce angajatorul a epuizat toate celelalte opţiuni prevăzute de reglementările legale în vigoare pentru desfășurarea activității și cu obligația asigurării continuității activității, respectiv prin programe individualizate de lucru, munca în schimburi, munca la domiciliu și telemuncă
Nu poţi beneficia de aceste zile libere dacă:
eşti în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respective 3 ani, în cazul copilului cu handicap,
eşti asistentul personal al unuia dintre copiii aflați în întreținere,
eşti în concediu de odihnă sau concediu fără plată,
ai contractul de muncă suspendat pentru întreruperea temporară a activității angajatorului sau soţul ori soţia este în acesată situaţie,
celălalt părinte al copilului nu realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit.
SITUAŢII ÎN CARE AI NEVOIE DE ACORDUL ANGAJATORULUI
Dacă lucrezi în următoarele domenii de activitate, ai nevoie de acordul angajatorului pentru a putea beneficia de Legea privind acordarea unor zile libere părinţilor:
în sectoarele nucleare;
în unitățile cu foc continuu;
în unitățile de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice;
în transporturile pe căile ferate;
în unitățile care asigură transportul în comun și salubritatea localităților;
în unitățile care asigură aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă, comerț alimentar, producție și distribuție medicamente și echipamente sanitare, distribuție carburanți;
în cadrul unităților farmaceutice.
În schimb, dacă faci parte din categoriile de mai sus, ai dreptul la o majorare acordată suplimentar drepturilor salariale cuvenite, în cuantum de 75% din salariul de bază, corespunzător numărului de zile lucrătoare din perioada stării de urgență, în situația în care nici celălalt părinte nu beneficiază de acest drept.
CUM CERI CONCEDIUL PENTRU SUPRAVEGHEREA COPIILOR
Zilele libere se acordă la cererea unuia dintre părinți. Cererea se depune la angajatorul persoanei care va supraveghea copilul. De asemenea, trebie să dai angajatorului şi o declaraţie pe proprie răspundere a celuilalt părinte din care să rezulte că acesta nu a solicitat la locul său de muncă zile libere, respectiv că nu se află în concediu de odihnă sau concediu fără plată.
Poţi descărca declaraţia pe propria răspundere apăsând pe butonul de mai jos
De asemenea, trebuie să ataşezi cererii şi o copie după certifcatul de naştere al copilului sau ale copiilor
Dacă îţi creşti singur (ă) copilul, nu mai trebuie să depui şi declaraţia celuilalt părinte.
Cum vei fi plătit în perioada concediului
Pe perioada acestui concediu vei fi plătit de către angajator cu 75% din salariul de bază (fără sporuri), în limita a 185 de lei pe zi (brut), reprezentând 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Nu uita că în perioada vacanţei, adică 4-21 aprilie, nu vei fi plătit dacă stai acasă cu copilul.
Indemnizaţia este supusă impozitării și plății contribuțiilor de asigurări sociale şi este plătită din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri și cheltuieli .
Ulterior,
anagajatorul îşi va recupera banii din Fondului de garantare pentru plata
creanțelor salariale. Cu menţiunea că angajatorii pot cere numai decontarea
sumelor reprezentând indemnizația netă, încasată efectiv de părinte.
Pentru decontarea
sumelor aferente indemnizaţiei, angajatorul va depune o cerere la agențiile
pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București în
a cărei rază teritorială își desfășoară activitatea.
Decontarea sumelor plătite cu titlu de indemnizație se face în termen de 60 de zile calendaristice de la data înregistrării documentelor .
Documentele de care are nevoie angajatorul tău
Companiile care au salariaţi în concediu pentru îngrijirea copiilor, trebuie să depună următoarele documente prin poșta electronică, în cel mult 30 zile de la data efectuării plății contribuțiilor și impozitelor aferente indemnizației:
a) lista angajaților care au beneficiat de
zilele libere, precum și indemnizația acordată pe această perioadă;
b) copii de pe statele de plată din care să
reiasă acordarea indemnizației;
c) declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal al angajatorului prin care se atestă că lista conține persoanele care îndeplinesc condițiile reglementate de Legea nr. 19/2020;
d) dovada plății contribuțiilor și impozitelor
aferente lunii în care s-a plătit indemnizația.
Cererea va fi datată și semnată de reprezentantul legal și va conține obligatoriu următoarele elemente:
a) datele de identificare ale angajatorului,
inclusiv adresa de e-mail;
b) contul bancar;
c) numele reprezentantului legal al
angajatorului;
d) suma totală solicitată;
e) numărul angajaților pentru care s-a solicitat suma.
https://victorstanila.ro/wp-content/uploads/2019/05/logo-300x70.png00Victor Stanilahttps://victorstanila.ro/wp-content/uploads/2019/05/logo-300x70.pngVictor Stanila2020-03-23 17:02:562021-01-21 16:46:31Cum poţi lua concediul pentru supravegherea copilului. Ghidul la zi şi declaraţiile de completat
Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu asta, dar puteți renunța dacă doriți. Citește mai multACCEPT
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
